Ghid Turistic

Pestera Bolii apartine de comuna Baniţa. Numele pesterii provine cel mai probabil de la o familie pe nume Bolia din Zarand, care in anul 1404 a primit pamant in acea zona. Pamantul a fost donat de catre regele Sigismund. In anul 1848 se afla ca proprietar al zonbei din jurul pesterii, Bolia Ladislau. De aici ne putem da seama ca este posibil ca numele zonei ce cuprinde pestera si cetatea din varful dealului sa provina de la aceasta familie de nobili.

Pestera se afla la o altitudine de 720 de metri, are o lungime de 455 de metri si inaltimea este intre 10-12 metri pe toata lungimea pesterii.

Pestera este sapata de paraul Jupâneasa, in calcare jurasice, formand una dintre cele mai mari pesteri din Ardeal. Paraul Jupaneasa se pierde la un moment dat in calcarele jurasice ale unor pesteri astfel devenind un parau subteran si astfel mai tarziu sa apara in Pestera de la Cetatea Bolii, sub numele de Galbina. Paraul Galbina se uneste cu izvorul Balta Bãniţei la iesirea din pestera. În trecut pestera putea fi parcursa si calare. Prin anii 1960, pestera a fost reamenajata, au fost puse poduri de trecere peste parau.

Acum podurile au fost distruse si se recomanda vizitarea pesterii toamna si vara, deoarece apa este mai scazuta. Actual exista un pod de lemn, iar dupa trecerea acestuia gasim o icoana cu Maica Domnului iluminata.

Pestera se afla de cativa ani in curs de amenajare, iar vizitarea poate fi realizabila pe o distanta de 75 de metri, pentru care sunt asigurate conditii minime. Daca doriti sa o vizitati trebuie sa aveti la voi lanterne puternice, deoarece becurile ce au fost puse in pestera sunt aprinse decat cand se lucreaza in pestera.

În prezent custodia pesterii apartine Asociatiei PETRO-AQUA, care a si inceput reamenajarea acesteia. În urma actiunilor desfasurate de aceasta asociatie , in data de 5 iulie 2006 a fost sustinut un concert coral, in interiorul pesterii. Aceasta actiune este o continuare a unei traditii vechi, care dateaza din perioada interbelica. Asa a fost denumita sala mare ‘’Sala de concert si dans’’, ca urmare a unei acustici minunate de care a dat dovada. În data de 1 mai 2007, tot in spiritul traditiei au fost desfasurate manifestari artistice in interiorul pesterii, dar si in afara acesteia.